12 comments
12th July 2017
Share:

Concediu, vacanță, Urlaub, holiday. Nici unul dintre aceste cuvinte nu mai au sensul pe care-l aveau până în iulie 2015. Acum doi ani pe vremea asta ne întorceam dintr-o mini-vacanță de la Slănic-Moldova (Bacău) doar noi doi. La câteva zile de la sosirea în București, după infuzia de aer proaspăt din drumețiile prin Munții Nemirei rămâneam însărcinată. Fix de Mandela Day, pe 18 iulie, în patul nostru din centrul capitalei Isabella prindea contur.

Habar nu aveam că din momentul în care Isabella a început să meargă cuvântul ”concediu” urma să se redefinească într-o experiență complexă și dificil de explicat în cuvinte.

Dacă vara trecută, Isabella avea câteva luni și stătea lipită de mine sau de tatăl ei, iar concediu părea că nu și-a pierdut complet sensul, vara asta, acu` este lângă unul dintre noi acu` nu mai e în vizor. Uneori mă simt ca un polițist în misiune care vânează trepte, balustrade, colțuri de mese, chiștoace de țigări și cioburi de sticlă.

Curioasă să văd dacă m-am dus eu cu capul am început să fac săpături pe la prietenii cu copii ceva mai mărișori și am aflat că o să mai facem concedii din alea în care știm unde-s cheile de la mașină, portofelul, telefonul, șosetele, pijamalele, ca până acum doi ani, peste vreo 15, 16, 17 ani. Deci prin anul 2030 o să știu exact unde mi-s lucrurile fără să mă panichez că le-aș fi uitat undeva sau că le-a pierdut Isabella :)))).

Cu ceva noroc, poate chiar mai devreme, depinde de cât de autonomi vom reuși să ne educăm copiii, copila de fapt, ca să nu induc lumea în eroare. Deci până prin anii 2030 vom jongla cu noile vacanțe, în care momentele de respiro sunt cele în care copilul se joacă neîntrerupt în groapa de nisip sau doarme câteva ore legate la prânz.


Suntem iar în vacanță, din nou la Slănic Moldova. Pe 8 Iulie 2017 a debutat, datorită entuziasmului și pasiunii pentru alergat a bunilor noștri prieteni Helen & Arthur, Maratonul Legendele Nemirei. Prima ediție! Deși nu am reușit să-mi fac treaba de suporter așa cum plănuisem, Schmitzy a fost voluntar pentru vreo două ceasuri și la kilometru 1 a direcționat alergătorii de cros drept înainte și pe cei de maraton la stânga. Din bucătăria organizatorilor pot să vă spun că Helen a rămas fără voce și nu, n-a răcit. Doar a strigat de bucurie de fiecare dată când un alergător trecea linia de sosire. Felicitări! Toți alergătorii au terminat teferi și nevătămați, iar vremea a fost prietenoasă și mult temuta ploaie nu și-a mai făcut apariția peste minunata priveliște.

Și cum trăgeam eu cu urechea la Maraton de pe terasa Vilei Rica, unde vom reveni cu plăcere, că urmează să inaugureze Steak House, eram și cu ochii pe Isabella și la paharul de Prosecco.

Măi dragostea mea și a lui tati! You are having a great time! Ai stat în groapa de nisip aproape două ore. Și ghici ce?! Te-ai jucat singură. Ai reușit să-ți pui nisip peste tot, inclusiv în scutec. Să-ți mai spun că te-ai trezit la ora 10 dimineața? Pentru prima oară în cele 15 luni de existență!  Nu dezvălui la ce oră te-ai culcat că e blasfemie curată! De mâncat bagi doar ciorbe și culmea doar în vacanțe, dar o punem pe seama dinților din spate care stau să apară.

Camera aia scumpă de supravegheat bebeluși pe care am luat-o acum 8 luni și-a meritat toți banii pentru că te-am putut privi și asculta de la terasă în timp ce ți-ai făcut somnul de prânz. Așa am reușit să mai punem și noi țara la cale. Urmează o perioadă extraordinară pentru familia noastră. Așa că am nevoie de colaborarea ta. E timpul să-ți proclami independența și să devii și mai autonomă. Glumesc Isa! Ne adaptăm noi, we always do! Suntem pe plus ;)!

Chiar dacă vacanțele nu mai sunt cu lenevit pe șezlong și multe cărți citite acum avem ocazia să râdem de fericire cu fiecare cuvânt nou pe care-l rostești.

Să-i fi văzut lui taică tu fața când ai zis car key. Unde mai pui că o și învârți cu degetele ca pe un titirez. Ce mai? Motricitatea fină e la cote maxime băi Șnuc-Șnuc!

Apropos: Ai reușit să-ți pronunți numele: ”Bella”. Cu ll-ul mai mut :)))) ”Bea”!

Text de Irina Schmitz după o vacanță fulger de 16 zile în 4 țări, 4 sate și 6 orașe.

PS: Puteți da chiar Like paginii de Facebook a blogului aici.

PPS: Mulțumesc pentru vizita casei mele virtuale :)! Vă mai aștept pe la noi!

 

You Might Also Like

by
Din tabăra femeilor, aproape arogante, am început de un deceniu să trag cu ochiul și-n alte taberele: cea a femeilor altruiste, a mamelor de tot felul, a părinților generației mele, și mai nou în tabăra antreprenoarelor de succes. Tot în ultimul deceniu am făcut cel mai mare salt la nivel de identitate. Iar de un an am învățat, după eșuări repetate, ce înseamnă respectul și care este puterea momentului prezent. Lumea zice despre mine că aș avea simțul umorului, că-s directă și că nu mă supăr pe om ca măgarul pe sat. Îmi administrez zilnic cele trei vaccinuri care mă ajută să fiu mai respectoasă și mai atentă.
  1. Reply

    Total de acord cu asta: ~ depinde de cât de autonomi vom reuși să ne educăm copiii, copila de fapt~
    Aici este cheia viitorului! :)))

    1. Reply

      Cărămidă cu cărămidă. Deja văd semne de autonomie! Iuhu!

  2. Reply

    Concediul nu mai e ce-a fost odată..şi nici noi nu mai suntem. :))
    Şi eu am zis că trebuie profitat de perioada în care ei încă mai sunt la stadiul la care stau lipiţi de noi. Apoi s-a cam terminat! Revin cu impresii din primul concediul alături de copii (2,5 şi 3,11). Deja îmi vine să rămân acasă! :))))

    1. Reply

      Bine că am avut parte și de concedii berechet fără copii :). Acum ne relaxăm visând cu ochii deschiși în timp ce tragem cu coada ochiului și la vacanța celor mici:D.

  3. Reply

    Două ore în groapa de nisip? Vreau și eu :)) Anastasia se plictisește dupa 15 minute la orice activitate… Vacanțele noastre sunt un maraton în sine.

    1. Reply

      Și pe noi ne-a mirat. Nici nu ne-a băgat în seamă. Am scos-o noi de acolo, că avea scutecul full cu o treabă mare :))))

  4. Reply

    Am ras, mi-am adus aminte de primii ani ai copilariei pustilor mei si imi dau seama ca acele amintiri vor ramane mereu langa noi si in noi. O sa treaca etapa asta si iti va fi dor de ea tocmai pentru ca e unica in viata unui copil. Imi place stilul tau amuzant de a scrie 🙂

    1. Reply

      Așa deci: Să nu-mi sară ochii din orbită până crește Isa :))))

  5. Reply

    Well, la noi proclamarea independentei se tot amana, Tudor are 3 ani si ceva si ii place sa fie Republica Autonoma. Ceva de genul – vrea drepturi, dar nu si obligatii :))

    1. Reply

      Așa deci. Speranța … știi tu cum e cu ea :).

  6. Reply

    Abia pe la 2 ani și un pic e mai vizibilă proclamarea independenței. Mai e un pic :)))). Vin singură pentru că este în perioada în care vorbește în același timp cu speakerii 😀

  7. Reply

    Ce tare e faza cu sa-si proclame independenta :)). La Social Media for Parents veniti impreuna? 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *