10 comments
27th April 2017
Share:

Care este cea mai grea perioadă din viața unui cuplu? | by Irina Schmitz

Nu o singură dată mi-am impus punctul de vedere cu parul: ”Nu-ți convine putem să ne despărțim”! Și mai devreme sau mai târziu acolo se ajungea, la despărțire. După ce m-am măritat am păstrat paternul și de fiecare dată când nu-mi convenea ceva aruncam fumigena: ”I prefer to get a divorce instead of …”. Nici mie nu-mi pica bine, darămite lui. Ce să fac?! O recidivă de care-mi dădeam seama abia după ce-mi ieșea pe gură.

După ce m-am dat iar cu curul de pământ legat de puținul meu timp liber am cules câteva semnale de la Schmitzy, care m-au mobilizat să mă ridic de pe jos, să-mi pansez ce era de pansat și să-i dau înainte. De data asta altfel.

Nu mai merge faza cu: ”Nu-ți convine putem să divorțăm!”

Recunosc că atunci când mi se mai întuneca mintea, în loc să respir 90 de secunde, să mă calmez, îi aruncam lui Schmitzy o fumigenă: Auzi, dacă nu-ți convine, putem să divorțăm!”

Mi-a stat pe limbă de curând să zic asta și când m-am uitat mai bine în jur am văzut-o pe Isabella. Brusc mi-am dat seama că ea n-are încă inteligența tatălui ei și s-ar putea să mă creadă. Ori mie nici prin cap nu-mi trece să divorțez!

Văleu! Dar dacă vrea el să divorțăm?

Păi stai un pic?! Ce motive ar avea omul să divorțeze? Că … Hopa! Dar ce avem noi ”aicea”? Ia să văd câte sunt, că le numerotez cu liniuță de la capăt:

  1. Nu-mi îndeplinesc mereu partea mea din înțelegere asupra căreia am convenit amândoi. Eu am grijă de Isabella, iar el ne susține financiar și emoțional.
  2. Nu-i respect timpul liber și de cele mai multe ori îl rog să stea cu Isabella ca eu să fac alte lucruri ”carieristice, momentan voluntaristice”.
  3. Sunt indispusă că nu am timp liber.
  4. Nu-i dau aer să respire și el, să mai aibă timp să se descarce, iar de reluarea vreo unui hobby simt că nici nu poate fi vorba.
  5. Nu mai adaug nimic pe listă că mă bag în gaură tare de tot :))))

Cum ar fi să intenteze divorț pe motivul ”știe ea de ce”?!

Asta ar fi exact ca atunci când Tom Cruise a intentat divorț de Nicole Kidman. A trecut la motiv: ”știe ea ce-a făcut” :)))). Până în ziua de astăzi motivul divorțului lor este un mister. Exact cum este și salariul Andreei Esca. :)))

Am decis să mă scutesc de divorț

Dacă ar fi să merg pe principiul reciprocității al lui Cialdini tre`să-i fac lui bărbată miu cam un milion de favoruri. El mi-a fost alături la bine, dar mai ales la greu. A fost singurul care nu și-a luat mâinile de pe mine și care a crezut în mine. Și ușor nu mi-a fost de când am plecat din multinațională. Că tare bine mai era să dau cu badge-ul și să-mi cheltui banii de pe card. Și Oana Radu îmi dă dreptate.

Acum eu zic săru`mâna că m-am prins că-n relație nu-i vorba doar de mine sau doar de el. E despre amândoi. Prezența, Prezență de trei ori Prezență!

  • Să te pui și în pantofii celuilalt.Greu! Știu! Mai ales dacă nu ”ți se potrivește mărimea”
  • Doar să asculți, fără să-i termini propozițiile.
  • Olala! Să fii prezent în cuplu…zilnic, nu-i tocmai simplu.

M-am apucat de Mindfulness. Să vedem unde ajungem!

Așa că trec fuguța la manete și în loc să-i zic ”DAR EU TE IUBESC” îmi suflec mânecile și o să-i arăt. Se prinde el din mers, că-i băiat deștept!

Și mai este ceva. Respectul! Respectul face casă bună cu Prezența conștientă în care nu-l judeci pe celălalt (mindfulness). De fapt nu există Prezență fără Respect și Respect fără Prezență.

  • Să respecți timpul unui om, spațiul lui, starea lui. Fără judecată!
  • Să respecți faptul că atâta poate omul într-un moment anume.
  • Să-l respecți când n-are chef. Asta da barcă de salvare.
  • Să oferi Respect, necondiționat.

Indiferent de relație și situație să respecți un om și când te scuipă în ochi. Greu! Dar dă roade! Îmi vine în gând Nelson Mandela. După 27 de ani de închisoare, să-i respecte pe cei care l-au încarcerat. Mă leagă multe de Mandela Day (18 iulie), e ziua în care am rămas gravidă :))). Iar respectul este o virtute pe care nu o aveam înainte de a deveni mamă.  Aveam o crustă … dar de ceva vreme am decis să merg în profunzime.

Aaaa și care este cea mai grea perioadă din viața unui cuplu?

Era să uit să răspund la întrebare :)))) Specialiștii zic (că am întrebat în stânga și-n dreapta) că primul an din viața unui cuplu, după ce au devenit părinți pentru prima dată, este CEL MAI GREU/SOLICITANT/PROVOCATOR/INTENS AN din toată existența lor de oameni pe acest pământ.

Se pare că trecerea de la 2 la 3 nu-i tocmai ”Piece of cake”!

PS: noi tocmai ce am trecut peste primul an. Să curgă cu Prosecco!!!!

PPS: Avem în toamnă de sărbătorit un deceniu de iubire și n-aș rata asta decât dacă se pune de-a curmezișul Doamne Doamne și mă vrea șefă printre sfinți :)))))).


Text de Irina Schmitz aka Schmitza (se sfătuiește) după o poveste adevărată

Poto: Ziua în care we said ”I do”

 

You Might Also Like

by
Gălățeancă, șoarece de bibliotecă în căutarea fericirii și a mulțumirii interioare, din generația celor crescuți cu cheia de gât, m-am aventurat de un deceniu la brațul unui olandez, născut în Spania, crescut în Noua Zeelandă, devenit antreprenor în Germania. Din 2016 ni s-a alăturat și Isabella, copilă navetistă, căreia i se vorbește în patru limbi. Sunt tare curioasă ce va urma...
  1. Reply

    mie imi place ca ai umor. asta te si ne salveaza. dar ai mare dreptate. trebuie sa ne alegem cu grija cuvintele. raman uimita cand vad si pe fb oameni destepti chiar care arunca cu vorbele fara sa si dea seama de puterea lor. mai ales in scris… e bine ca ai constientizat si de acum schimbi placa.
    mie mi a dat chiar copilul un sfat in sensul asta: decat sa l cert pe taica su pentru ce nu imi convine, mai bine ii spun ca il iubesc si ii zambesc. am ramas uimita. dar apoi i am dat dreptate. tot copiii sunt mai intelepti 🙂

    1. Reply

      Așa ce ne văd copiii!!! Deși ei sunt la fel de implicat emoțional ca și noi, faptul că nu-s atât de tăvăliți prin viață precum noi, îi fac să fie excelenți observatori și sfătuitori.

  2. Reply

    știi de ce nu tre aruncată vorba asta niciodată?
    spun specialiștii că partenerului nici prin cap nu-i trece să facă asta, de vreme ce la el n-a fost luat în calcul acest lucru.
    dar – dacă tot îi dai întruna cu propunerea, tu mai mult ca alint! – ideea i se imprimă și începe să o ia și el drept soluție.
    consilierii de familie interzic folosirea acestei fraze, desigur, dacă vrei să rămâi cu omul.
    dacă vrei să scapi de el, go on…
    noi, astea mai puse pe harță, am face bine să ne sorbim cuvintele înapoi, în caz că le dăm drumul.

    1. Reply

      daaaa…chiar cred că specialiștii au dreptate. Așa au ajuns să divorțeze părinții lui. Într-o bună zi, el, tatăl lui adică, a zis, ok, hai să divorțăm. Atunci, ea, mama lui, n-a mai putut s-o dea la întors…

    • Raluca Loteanu
    • 28th April 2017
    Reply

    Of, ai atins un subiect tare sensibil! Din punctul meu de vedere, primii trei ani din viata copilului au fost foarte grei. Nu am avut nici un ajutor si cuplul a avut mult de suferit… abia acum incepem sa mai recuperam!

    1. Reply

      Eu cred că doar cuplurile care au o bază solidă rezistă în adevăratul sens al cuvântului. Deși, am mai văzut cupluri care stau împreună de dragul copilului dar și de rușine, că ce-o să zică lumea. Unii chiar se țin cu dinții de statutul de ”căsătorit/(ă)”. Eu am un respect imens pentru cuplurile care muncesc la relație. Că e de muncă :))))

  3. Reply

    Aww, articolul ăsta e de fapt o declarație de dragoste, aşa-i? ☺
    P.S. Primul an şi încă puțin după 😄

    1. Reply

      Da, mi-e drag de el, tari di tăt :)))

  4. Reply

    Yeey! Am trecut peste perioada critică. Sunt total de acord, aia a fost clar cea mai grea din toată relația şi suntem împreună de aproape 9 ani.

    1. Reply

      eu una-s încântată, pentru că trag linie și pot zice că n-a fost nici pe departe cel mai greu an din viața noastră ca și cuplu, ba chiar am ieșit pe plus 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *