4 comments
20th May 2017
Share:

Ce-au în comun Digital Divas?

Mă furișam pe vârful degetelor din dormitor. Purtam un zâmbet triumfător și o piesă de lenjerie intimă de culoarea apei, într-o zi însorită, de pe insula Fanning. Era beznă și pășeam cu grijă ca să nu mă împiedic de vreo piesă vestimentară în drum spre baie. Nu de alta, dar nu doream să-mi trezesc copila ce luptase cu Moș Ene de-mi ieșise păr alb prin coafura de salon.

Hai că am început noi ziua cu peripeții, dar măcar finalul a fost spectaculos, zâmbesc în sinea mea.

Dimineață plecasem la Mall. Fără geantă. Măcar mi-am dat seama când am ajuns la mașină și nu la ghișeul de plătit pantofi. Sau what’eva… :)))).


Motivul pentru care fusesem așa stresată era ”mai multe” :)))). Rămasul singură acasă doar eu cu Isabella, pentru două săptămâni, nu-mi permitea să mă mai relaxez nici într-o cadă plină de bule. Și când nici paharul cu Prosecco nu-și mai face treaba, știu că-s c-un picior în groapă. Doar un singur lucru mă mai poate pune pe picioare, o ieșire-ntre fete:

– Mă duc la Digital Divas (by Avon). Un fel de Oscaruri pentru Blogosferă de beauty și fashion. Deci huge! 

”Dacă nu ai cu ce să te îmbraci, stai acasă”, aud clar și răspicat vorbele Iuliei Albu într-o emisiune la TV. OK, n-aș vrea s-o deranjez pe Iulia Albu. Deci cu ce mă îmbrac?!

Scanez șifonierul și tot ce găsesc în el e doar un pretext bun de ieșit la shopping. Amânam sesiunea asta de vizitat magazine încă de prin februarie, de la Gala Itsy Bitsy, când bătusem recordul la dat cu cardul prin POS: rochie, geacă, dresuri, cercei și poșetă alese-n 90 de minute cu copila după mine. Tot de la pantofi am pornit și-atunci, exact ca acum.

O bluză asimetrică să-mi mascheze burtica sau o rochie portocalie și un rucsac de lac. Știam exact ce-mi doresc, așa că dau o tură de magazine cât să mă conving că n-am buget. Cele două produse mă costă 1380 lei. Sau 1580 lei, depinde la ce-aș vrea să mă opresc. Așa că mă opresc… la decizia să nu mai cumpăr nimic.

Mai bine stau acasă, mă gândesc din nou, convinsă că azi Universul are altă treabă decât să-mi alinieze mie astrele spre Gală. Nici dădacă n-am… completez lista argumentelor, cât să mi se pară că e o decizie înțeleaptă.


Gala începuse deja de la 12, iar eu încă mai caut motive să ajung. Încerc să văd transmisiunea Live pe net, dar nu reușesc să aud mai mult de 100 de cuvinte pe oră. Nivelul de frustrare crește invers proporțional cu viteza internetului. Știu că o să mă simt și mai nasol dacă nu mă duc, așa că îi mai dau o șansă șifonierului. Identific ținuta (din poza de mai sus) și o asortez impecabil cu  buclele afro din poza de mai jos. O Divă, ce puii mei! Un singur detaliu îmi scapă, dar mă lovește fix în perineu. 5 telefoane și-un anunț pe Facebook mai târziu: saloanele sunt full sau, mai grav, nu știu să-mi facă bucle afro. Grrrr…!!!

Și totuși, decisă să-mi confirm statutul de Divă, mă machiez, cochetez puțin cu părul și o pregătesc pe Isabella, singurul accesoriu impecabil care mă mai poate scoate azi din anonimat. Îmi mai dau o șansă și, în drum spre Palatul Bragadiru, opresc la un salon pe care-l frecventam prin 2013 și care speram să nu fie aglomerat miercurea la 5 după-amiaza :)))). În 15 minute, cu Isabella mea de doar 13 luni în brațe, intru ca o Divă în Palatul Bragadiru pe tocuri de 13. Singura cu copila după mine!


Blogosfera m-a privit îngăduitor. Apreciez zâmbetele și blândețea, mai ales că nimeni nu știa că aș fi preferat să vin neînsoțită. Asta e, poate la anul… Totuși, în sinea mea m-am bucurat că Isabella a debutat așa de devreme în cercul Divelor și că înălțimea i-a permis să admire îndeaproape piesele de rezistență ale serii: minunățiile de pantofi. Ce-a văzut ea puteți vedea și voi dacă urmăriți pe Instagram # unei blonde muncitoare#shoesofdigitaldiva.


Când am intrat în sală evenimentul era deja la al treilea Panel. Pe scenă, fetele de la LikeOne povesteau despre curajul lor de a-și urma visul. Am prins și ceva din speech-ul Lorenei Buhnici, tot despre curajul de a face ceva nou, diferit. Mă simțeam în ton cu evenimentul: cu copilul, la o seară de dive, sorbeam cuvintele de pe scenă în timp ce fiică-mea făcea peek a boo cu tipa de lângă.

Vise erotice îmi dădeau târcoale: dacă tot am ajuns abia la ora 5:30 în loc de 12:00 o să văd Gala până la final, în timp ce ea doarme în căruț. Fabulam, desigur. La ora 8 seara începuse deja să le zică invitaților pa! În traducere mămicească: ”Plecați de aici că eu vreau să mă culc :))))”. Așa că seara mea de Divă s-a închiat brusc, fix la decernarea premiilor și ne-am luat tălpășița mai frustrate decât Cenușăreasa însăși când a bătut de miezul nopții.

Am plecat totuși cu:

  • promisiunea că nu voi mai purta gri prea curând :))))
  • cu o rochie fabuloasă în minte (#digitaldivas17 a fost # oficial al Galei)
  • cu o pereche de pantofi bestiali, tot în minte
  • și cu o freză, cea din dreapta, pe care mi-ar fi plăcut să o am eu (#avonspace a fost cel de-al doilea # oficial al galei).

Mi-am luat catrafusele (tocurile, copila și căruciorul) și am plecat acasă, încântată. Asta era concluzia.

Eram încântată că deși am copil de 13 luni și nu-s în forma dorită am ieșit din nou din casă. Să mă inspir, să mă încarc, să-mi clătesc ochii. Nu oriunde, ci la un eveniment superb, marca Evensys, pe tocuri de 13 cm cu copila în brațe.


Hapciu! Un strănut mă trezește din visare, the hard way: chiloții mei de Divă, de culoarea oceanului, sunt uzi! Și nu de la vreun orgasm…

Și uite așa mi-am amintit de acest mușchi al tuturor Divelor. Perineul. Numitorul nostru comun.

Toate-l avem. Unele, norocoase, îl avem așa cum mama natură ni l-a dat, intact și ferm. Altele, cusut și mai blegoman. Faza e că cică ăsta ar fi mușchiul asupra căruia se exercită cea mai mare presiune sau greutate, nici nu știu cum să-i zic.

În drum spre baie, pe vârful degetelor de la picioare, cu ochii scoși din orbite îmi venea să urlu:

– Perineul meu de Divă nu-și mai face treaba! Dă rateuri de parcă aș avea 80 de ani. Adio, shopping de rochițe! De-acuma doar scutecele de adulți Seni mă mai accesorizează corespunzător. Buhuhu… Asta ne mai lipsea!

Perineul este hotarul dintre picioarele noastre, ale Divelor, care are niște funcții tare mișto:

– mușchii perineului sunt implicați în procesele de urinare și defecație, dacă perineul este OK, Divele se pot ține până ajung la o toaletă; dacă nu, fac curățenie la locul faptei :))).

– suportă viscerele abdominale și pelviene, pe toate. Fără perineu, ne-ar ieși organele de Dive prin vagin, unul câte unul. Frumoasă imagine!

– în timpul nașterii, se contractă și ajută copilul să se nască. Cunosc Dive care au născut cu perineu intact chiar și copil de 4200 de grame! Dar au băgat de-a masaj perineal cu ulei esențial… Și cunosc Dive care s-au ales ori cu epiziotomie ori cu ruptură după naștere. Se refac și ele, dar cu antrenament și masaj ;).

Doar plăcerea din timpul sexului îl mai salvează de la ura groaznică și definitivă: pentru că e foarte bine inervat, rolul lui în stimularea sexuală și excitație e decisiv.

Culmea e că nu trebuie să devii mamă că să ai probleme cu perineul. Niște kilograme extra, o sarcină, o naștere vaginală. Toate astea-l pun la muncă.

– Te aștept pe la Centru să-ți refaci perineul, îmi vin în minte vorbele Vaniei.

Hmmm… de când zic că mă tot duc. O Divă care se respectă cred că și-ar face timp!

PS: Divelor, să ne înșelăm bărbații zic. Musai cu Dl. Kegel ;). Cică avem derogare și dă cu pace-n dormitor :))).

 

 

 

 

 

 

You Might Also Like

by
Gândul că educația primită de la părinți, în special de la mamă, impactează mai multe generații, pune o presiune puternică pe umerii fiecărui părinte, care nu trăiește o viață armonioasă. Cum părintele de același sex are rolul de a ne învăța să ne iubim, să iubim și să dăruim iubire, iar părintele de sex opus ne învață să ne lăsăm iubiți, lucrurile par simple și firești, asta dacă părinții știu cum stau lucrurile cu iubirea. Pentru că autoarea acestui blog, Ela Schmitz, are încă restanțe la capitolul IUBIRE NECONDIȚIONATĂ și VIAȚĂ ARMONIOASĂ, ea s-a decis să pornească în căutarea acestora și să scrie pe blog, până când reușește să le integreze pe pilot automat în viața de zi cu zi.
  1. Reply

    Eu m-am bucurat să te văd și aveam impresia că îți citesc gândurile. Unii știau că ai fi preferat să vii neînsoțită 😉

  2. Reply

    recomand divei oul de jad 🙂 sau de cuart roz, am senzatia ca ti s-ar potrivi mai bine

  3. Reply

    Irina, ca de obicei stilul tau plin de umor mi-a insorit dimineata. Felicitari pentru tot: pt. invitatia la eveniment, pt. ca te-ai descis sa mergi in ciuda sfaturilor Iuliei Albu, WOW:), pt. ca ai mers insotita (sincer, mie nici nu mi-ar fi trecut prin cap) si ca ai tratat totul cu umor si voie buna.

    Te pup Irina draga.

    1. Reply

      Și eu te pup C!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.