No comments
20th March 2016
Share:
Nașterea pe cale naturală fără durere și fără medicamente.
Nașterea pe cale naturală fără durere și fără medicamente, o variantă posibilă.

Nașterea pe cale naturală ”fără durere”, singura variantă de luat în calcul

În ultimele săptămâni, mai exact de prin săptămâna 30 de sarcină, nașterea pe cale naturală fără durere a devenit misiunea mea.
Din acel moment am început să caut articole, cărți, studii, înregistrări video, mărturii și metode despre nașterea fără durere, nemedicamentată și spre bucuria mea am găsit informații din belșug.
Am citit mult despre experiența din timpul travaliului (despre care al presărat mai jos și câteva impresii personale), aspecte legate de senzațiile pe care femeia le trăiește inedit în acele momente, iar un numitor comun al acestora este pregătirea mentală a mamei, un altul este nevoie de intimitate din acele momente din partea celor care o asistă astfel încât neocortexul femeii în travaliu să nu fie stimulat și creierul primitiv (hipotalamusul și glanda hipofiză) să elibereze endorfine (care au rol de analgezic, de 200 de ori mai puternic decât morfina).
Practic, pentru o naștere naturală cât mai liniștită, sistemul nervos parasimpatic (camera de relaxare), care este răspunzător, printre altele, de transportul oxigenului prin organism (inclusiv cu oxigenarea uterului și al fătului) trebuie să guverneze peste sistemul nervos simpatic (camera de urgență), care acționează ca o alarmă, trimițând organismul în starea de luptă, fugă sau îngheț (”paralizez de frică”), stări care generează frică, tensiune și durere, total neproductive în momentul travaliului.
Astfel activitatea neocortexului trebuie nestimulată de cei din jur (personal medical, doula, sau însoțitorul de naștere), persoane care deși prezente trebuie să fie invizibile și să-i acorde gravidei în travaliu:
–  intimitate (dacă o gravidă se simte observată și analizată travaliul acesteia se poate prelungi);
–  liniște și suport la cerere (repoziționare pentru mai mult confort, duș cald, masaj ușor de-a lungul coloanei vertebrale cu rol de a stimula sistemul nervos parasimpatic, sau masaj ușor la nivelul feței, brațelor sau al scalpului pentru a stimula părului de la suprafața pielii (”pielea de găină”), efect care favorizează eliberarea de endorfine.

Așadar, singurul lucru pe care o femeie care dorește să nască fără durere pe cale naturală în timpul travaliului este să se relaxeze, pentru ca endorfinele, seratonina, melatonina, ocitocina, prolactina să fie produse, acest ”cocktail hormonal al fericirii”, care o ajută pe femeie să aibă o expulzie ușoară, cu un perineu cât mai intact, urmat de inițierea alăptatului cu ușurință. Iar acum, întrebarea de baraj care se ridică este: ”Cum să te relaxezi în momentele de travaliu”?

Aspectele ce trebuie luate în seamă pentru o naștere ușoară fără administrare de medicamente:


Reducerea activității neocortexului.

Am ținut ochii închiși și am cerut să nu mi se vorbească, să nu fiu întrebată dacă mi-e foame, sete sau dor de codrul verde.

În prezența gravidei se folosește un limbaj minim, care este ales cu atenție, pentru a nu stimula activitatea neocortexului.

La un moment dat am cerut personalului din cameră să tacă.

Discreție în intervențiile de asistare, pentru ca femeia în travaliu să nu se simtă observată.

Am cerut discreție și am primit discreție. Nu am răspuns la nicio întrebare, am ținut ochii închiși și îmi repetam în minte: I can do anything for a minute.

Asigurarea unui mediu în care femeia să se simtă în siguranță.

Am început travaliu acasă, dorind să nasc acasă, pentru că acasă mă simțeam cel mai bine. La dilatație 8 am plecat spre clinică pentru că bebe nu se fixase în col și nici nu-și făcuse rotația.

Femeia în travaliu trebuie să-și îndrepte atenția doar pe respirația proprie, să inspire și să expire pe tot parcursul valului uterin (contracției) pentru a facilita circulația oxigenului către uter și bebeluș.

Acesta a fost cel mai greu lucru pentru mine, pentru că simțeam că rămân fără aer.

Masaj ușor acordat de doula sau de însoțitorul de naștere pentru stimularea eliberării de endorfine.

În timpul travaliului am primit pasaj în zona lombară, iar doula m-a ținut în brațe, a fost peretele meu de sprijin.

Folosirea de afirmații pozitive.

Folosirea unei mantre.

Pot să fac orice timp de un minut (a fost mantra mea preferată, pe timpul valurilor uterine).

Vizualizarea unei nașteri ușoare.

Eu una nu am putut să-mi imaginez nașterea în sine, dar am început pregătirile mentale foarte târziu. 

Repoziționarea, ori de câte ori este nevoie.

Mi-am dus travaliu în picioare, dar călcâiele și gleznele m-au lăsat după vreo șase ore. Mingea m-a ajutat atunci, dar bebe nu mai cobora. Am încercat în genunchi, dar tot nu cobora, așa că mi s-a cerut să împing.

Adoptarea unor poziții gravitaționale, pentru ca bebelușul să coboare și evitarea poziției întinsă pe spate.

Fix la poziția pe spate s-a ajuns și la împins, deși nu simțeam nevoia, asta pentru că bebe nu cobora și pentru că valurile uterine scădeau.

Hidratarea.

Am cerut apă la un moment dat.

 
După ce m-am documentat mi-am ales să nasc folosind filozofia pe care se bazează Hypnobirthing (metoda Marie Mongan), iar atenția mea s-a îndreptat spre identificarea persoanelor (moașă, doula, doctor, clinică) care mă vor însoți în această minunată și unică experiență a nașterii.
Multe informații despre nevoia femeii în timpul travaliului le-am cules și din cartea lui Michel Odent (Cezariana) pe care o găsesc incredibilă.

Acum am debutat în săptămâna 37 de sarcină, cu o bebelină foarte activă de vreo 3100 grame, care mai are suficient lichid, și care este întoarsă cu capul în jos încă din decembrie.

Practic din acest moment bebe, care este la termen, poate alege orice clipă pentru a-și anunța sosirea, termenul (adică săptămâna 40) fiind pe 7 aprilie.

Starea mea, ca mămică în devenire, este foarte bună (cu ceva suișuri și coborâșuri emoționale), cu o greutate de 62 kg (de la 50 kg la debutul sarcinii), cu o placentă anterioară și cu un col de 32 mm.

Focusul meu în aceste zile se bazează pe a mă relaxa și a vizualiza o naștere ușoară a bebelușului.

Foto: 123rf.com/eans

You Might Also Like

by
Gândul că educația primită de la părinți, în special de la mamă, impactează mai multe generații, pune o presiune puternică pe umerii fiecărui părinte, care nu trăiește o viață armonioasă. Cum părintele de același sex are rolul de a ne învăța să ne iubim, să iubim și să dăruim iubire, iar părintele de sex opus ne învață să ne lăsăm iubiți, lucrurile par simple și firești, asta dacă părinții știu cum stau lucrurile cu iubirea. Pentru că autoarea acestui blog, Ela Schmitz, are încă restanțe la capitolul IUBIRE NECONDIȚIONATĂ și VIAȚĂ ARMONIOASĂ, ea s-a decis să pornească în căutarea acestora și să scrie pe blog, până când reușește să le integreze pe pilot automat în viața de zi cu zi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.