No comments
1st February 2016
Share:

Gravidă în șapte luni.

Ce preocupări are o femeie însărcinată în șapte luni?

Ce preocupări am ca gravidă în luna a șaptea?

Mă minunez zilnic când conștientizez dimensiunile abdomenului, a sânilor și a noului meu posterior.

Mă amuz când abdomenul meu are textura unui jeleu gelatinos. Mișcările bebelinei, care a ajuns la 1400 de grame, mă farmecă de fiecare dată, de parcă ar fi prima ei mișcare.

Oftez uneori când nu-mi găsesc o poziție care să-mi asigure un minim de confort.

Mă plimb prin casă în miez de noapte când nu pot dormi din cauza activităților pe care le desfășoară bebe.

Analizez trăirile mele interioare prin prisma evenimentelor trăite în ziua respectivă, a orelor de odihnă din nopțile precedente și a alimentației pe care am avut-o.

Compar nivelul de energie de la o zi la alta în funcție de orele de somn și hrana pe care mi-am administrat-o.

Planific mesele ce urmează să le am, în așa fel încât să-mi asigur cantități mari de fier (o gravidă are nevoie cu 50% mai mult fier, iar lipsa acestuia duce la anemie), colagen (pentru a asigura flexibilitate pielii care se întinde zilnic), alimente bogate în triptofan, șamd.

Mă expun la soare ca să-i dau o mână de ajutor organismului să producă Vitamina D, care la rândul ei ajută la o mai bună absorbție a Calciului.

Fac mișcare (streching, yoga și înot).

Meditez, ghidat.

Îmi observ respirația în condiții de expunere la disconfort fizic și o reglez.

Îmi observ și reglez respirația și-n cazul condițiilor de stres emoțional.

Mă documentez în ceea ce privește nașterea naturală.

Lucrez la îndepărtarea temerilor care mi-au fost inoculate de-a lungul timpului legate de expunerea la durere.

Planific petrecerea de baby shower.

Încerc să prevăd și să combat situații neplăcute din viața de mămică, caut soluții pentru a avea un al patrulea trimestru de sarcină, de vis.

Îi povestesc soțului meu așteptările pe care le am de la el în calitate de viitor tătic.

Adun de la prietenele mele proaspete mămici informații despre experiența lor de mămică.

Observ cu mare atenție comportamentele bebelușilor, ori de câte ori am ocazia.

Colecționez orice obiecte, hăinuțe și jucării pentru bebelină, de care prietenele mele nu mai au nevoie.

Planific amenajarea camerei lui bebe, inspirându-mă din metoda Montessori.

Îmi imaginez o naștere frumoasă.

Îmi imaginez că o să-mi recapăt forma fizică până la începutul verii.

Mă relaxez la gândul că bebelina va fi o combinație dintre mine și soțul meu.

Învăț.

Nici prin cap nu aveam de unde să știu câte statistici și posibilități vin cu nașterea, ori cum să-mi imaginez  ce voi simți în săptămâna 40 de sarcină.

 

You Might Also Like

by
Gândul că educația primită de la părinți, în special de la mamă, impactează mai multe generații, pune o presiune puternică pe umerii fiecărui părinte, care nu trăiește o viață armonioasă. Cum părintele de același sex are rolul de a ne învăța să ne iubim, să iubim și să dăruim iubire, iar părintele de sex opus ne învață să ne lăsăm iubiți, lucrurile par simple și firești, asta dacă părinții știu cum stau lucrurile cu iubirea. Pentru că autoarea acestui blog, Ela Schmitz, are încă restanțe la capitolul IUBIRE NECONDIȚIONATĂ și VIAȚĂ ARMONIOASĂ, ea s-a decis să pornească în căutarea acestora și să scrie pe blog, până când reușește să le integreze pe pilot automat în viața de zi cu zi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.